Expiri un aer trist, te inteleg. Probabil iubesti si nu stii daca esti iubit, sau daruiesti dar n-ai primit la randul tau ce ti-ai dorit si tot in jurul tau iti da senzatia ca s-au unit cei 12 zei din marele Olimp sa nu-ti iasa nimic cum te-ai obisnuit.
E haos in lumea de-afara, dar si mai trist e haosul din lumea interioara.
Si te intrebi cum de-ai ajuns sa-ti numeri fericirea-n grame.. si cand au disparut in vant tonele de zambete captive-n rame? Surprins de cotitura raului vietii, te-ai trezit acum, intr-o noapte, in mijlocul ghetii. Te-ntrebi de e aievea sau chiar asta e viata ta, privesti in jur si realizezi ca nu o poti schimba. Esti in desertul inghetat caci sufletul ti-e plin de praf si totu-i rece.. Poti sa te-afunzi in albul ce s-a asternut peste sufletul tau sau poti surade trist, gandindu-te ca tot ce e mai rau.. abia acum incepe.
Asa ca da-ti o sansa tie si coloreaza-ti lumea! Inceteaza sa te mai gandesti la raul ce s-a petrecut, oricum n-o poti lua de la-nceput, nu poti rescrie fila, dar e de datoria ta sa-ncerci sa fii mai fericit, sa nu te pierzi cu firea. Daca-ai vazut c-asa nu poti sa reusesti, renunta si ia-o pe alt drum, dar sa te duca in acelasi loc. Acum contezi doar tu. Nimeni altcineva. Caci pana la urma.. ce sens are?
